Cum ne păstrăm sănătatea emoțională în izolare

Language/Limba

Contextul pandemiei cu COVID-19 ne-a pus în situația de a fi izolați la domiciliu, iar acest fapt vine cu o serie de consecințe, în cascadă, pe plan economic, personal, emoțional și re­la­țional. În mai puțin de o lună, toate au luat o întorsătură imprevizibilă, iar schimbările care au derivat de aici se resimt în inte­rac­țiunile noastre și în modul de viață.

Izolarea nu e simplă din punct de vedere psihologic, deoarece suntem ființe sociale, iar ea vine la pachet cu o serie de costuri psihologice arătate de numeroase studii experimentale și descriptive. O meta-analiză (adică analiza mai multor studii), realizată pe 3.166 de studii de către Brooks și colaboratorii (2020) despre impactul psihologic al carantinei și cum poate fi acesta redus, ne oferă câteva informații validate științific legate de ce este important să înțelegem în timpul acestei perioade. Cheia este informația, așadar este necesar ca persoanele aflate în izolare să înțeleagă situația actuală, de aceea comunicarea rapidă și efectivă este importantă. Cele mai multe efecte psihologice adverse vin din restrângerea libertății, în timp ce izolarea voluntară este asociată cu mai puține efecte psihologice nedorite și mai puține complicații pe termen lung. În acest caz, oficialii de sănătate publică ar trebui să sublinieze alegerea altruistă a autoizolării.

Efectele psihologice ale izolării

În absența rolului social, pe care îl exercitam în majoritatea zilelor dintr-o săptămână, apare criza de identitate, moment în care ne punem o serie de întrebări: Cât de important este rolul nostru în societate?, Ne place ceea ce facem?, Ne urmăm vocația?, Suntem împliniți?, Deciziile luate pe parcursul timpului au fost bune și ce costuri/beneficii au avut? etc.

Putem vorbi și despre o criză existențială (și/sau spirituală), care ne pune față în față cu o serie de întrebări incomode: Care este rolul meu pe pământ?, Sunt fericit?, Ce sens are viața mea?, Care sunt valorile mele?, Pentru ce trăiesc?, Sunt un om bun?, Cred în divinitate? etc.

Actualul context favorizează introspecția, deoarece pe fondul unui climat negativ, creierul procesează stimulii în profunzime și este mai orientat spre (auto)analiză.

În izolare, stăm față în față cu emoțiile negative și dificultățile emoționale pe care le-am evitat destul de ușor grație ritmului alert al secolului în care trăim. Practic, ne oprim din majoritatea lucrurilor pe care le aveam de făcut și ne întoarcem înspre noi.

Demers care nu este întotdeauna simplu și comod: răni emoționale vechi pot ieși la suprafață, subiecte dificile de abordat cu partenerul de viață, conflicte între părinți și copii, toate acestea potențate de anxietatea pe care o experimentăm datorită pandemiei.

Hawryluk și colaboratorii (2004) au arătat că în timpul perioadelor de izolare datorate pandemiei se observă simptome depresive sau ele se accentuează la cei care le prezentau anterior pandemiei.

De evitat, în izolare

Așa cum recomandă și autoritățile, interac­țiunile dintre oameni trebuie să fie cât mai limitate, până la cele strict necesare: deplasarea la muncă, magazin alimentar, farmacie.

Sunt de evitat spațiile închise, aglomerația, iar în cazul în care se impune totuși contactul social, trebuie respectată distanța de siguranță de aproximativ 2 metri între persoane.

Sunt indicate, totodată, evitarea expunerii nonstop la știri alarmiste și statul la televizor ore întregi, deoarece ne vom umple capul cu știri și analize fără de care putem trăi, iar anxietatea și panica ne pot copleși. În schimb, să alegem informarea din surse credibile, oficiale, de două ori pe zi, iar în restul timpului să ne creăm o rutină sustenabilă, pe toată perioada izolării.

Trebuie limitat sau eliminat consumul de alcool, deoarece după efectul de calmare de moment, senzația de anxietate devine mai acută și puternică.

Ce facem în izolare

În primul rând, respectăm indicațiile oferite de autorități și persoane avizate, transmise direct sau prin comunicate oficiale, pentru că acestea au rolul de a analiza cele mai bune măsuri de prevenție și de transmitere mai departe populației.

Apoi, pe cât este posibil, să încercăm să păstrăm rutinele obișnuite. Nu pierdem nopțile, ne trezim la ore cât mai apropiate de zilele obișnuite de muncă și nu stăm toată ziua în pijama. Dacă munca de serviciu o facem de acasă, ne putem amenaja un spațiu de lucru confortabil, care să îmbie la lucru.

Corpul, la fel ca mintea, necesită întreținere chiar și în izolare, de aceea putem urmări videouri pe internet în care sunt exemplificate exerciții de întindere pentru corp și mușchi.

De asemenea, având mai mult timp liber, putem ocupa o parte din zi cu lucruri care ne aduc bucurie și plăcere: atenție sporită acordată copilului/copiilor, citit cărți, vizionat filme sau documentare, meditație/rugăciune, ținerea unui jurnal, reamintirea sau învățarea unei limbi străine, telefonat prieteni pe care nu i-am auzit de mult timp.

În această perioadă, nu putem uita de importanța relațiilor, începând cu oamenii din imediata apropiere: partenerul de viață, copii, părinți, rude. Cu siguranță și ei traversează o perioadă dificilă, iar un lucru este cert: împreună ne este mai ușor decât separați. Le putem fi alături discutând despre ceea ce simt, normalizând reacțiile lor și asigurându-i de susținere și suport în această perioadă dificilă pentru toți. Posibilitatea de a ne vedea și auzi cu ajutorul mijloacelor media face ca această perioadă să fie mai ușoară sau cel puțin să treacă mai repede.

Numeroase studii din psihologia pozitivă (acea parte din psihologie care se ocupă de studierea mecanismelor care ne ajută să ne dezvoltăm) ne arată că a scrie cinci motive pentru care ești mulțumitor în fiecare zi, timp de cel puțin două săptămâni, crește starea subiectivă de bine.

În aceste zile, deși focusul este pe prevenirea răspândirii virusului, atenția noastră se poate concentra și pe ajutorarea aproapelui. Există deja inițiative publice de voluntariat, astfel că este o oportunitate de a ne manifesta bunătatea și abilitățile, acțiune care vine la pachet cu numeroase beneficii pentru sănătatea psihică. Ne putem implica, de exemplu, în ajutorarea persoanelor care se află în relații cu parteneri abuzivi și sunt izolate cu aceștia în casă. Liniile de asistență telefonică sunt de mare ajutor. Nu-i putem uita nici pe cei fără adăpost, copii ai căror părinți au rămas la muncă în străinătate și se află în grija rudelor sau aparținătorilor. Ei traversează situații grele din punct de vedere psihologic, cel mai probabil și financiar, mai grele decât majoritatea dintre noi.

De asemenea, în această perioadă putem continua să investim în proiecte proprii, pentru ca la final să constatăm că au fost săptămâni investite inteligent în dezvoltarea și devenirea personală.

Este firesc să ne punem întrebări și să căutăm răspunsuri, să ne gândim la întorsătura pe care lucrurile o vor lua pe plan economic și personal, după această perioadă de stat acasă, dar trebuie să fim blânzi cu noi înșine, pentru că suntem într-o situație nouă, într-o perioadă de tranziție. În fond, această izolare la domiciliu vine cu oportunitatea, deloc de neglijat, de a ne cunoaște mai bine pe noi, de a (re)descoperi valori și de a ne pune viața în ordine.

*Articol apărut și în Ziarul Lumina.