Am citit un poem în „Cartea femeilor care merită mai mult”, scris de Shefali Tsabary, pe care îl redau aici, tocmai pentru că ea a experimentat și exprimat atât de bine deșteptarea din durere și transformarea ființei.
Vremea femeii deșteptate
Vine o vreme în viața oricărei femei
Când scapă de vechile obiceiuri cum scapă de pantofii vechi din dulap,
Când dă foc listei cu lucruri care „trebuie” și cu obligații
Și când așteptările imposibile sunt aruncate la gunoi.
Vine o vreme în viața oricărei femei
Când acceptarea de către ceilalți, odinioară un lucru prețios, se transformă în mărunțiș pe fundul portofelului,
Când vânătoarea după celălalt este înlocuită cu vânătoarea după sine
Și când tentaculele parentale ale cutumelor nu-i mai definesc adevărul.
Vine o vreme în viața oricărei femei
Când dorința ei de a se integra în mulțime se risipește,
Când compulsia ei de a fi perfectă dispare
Și când obsesia ei de a fi populară se distruge de la sine.
Vine o vreme în viața oricărei femei
Când spune simplu, „destul”.
Când masca, artificiile și șiretenia îi provoacă greață
Și când neprihănirea, dogma și superioritatea îi repugnă.
Vine o vreme în viața oricărei femei
Când nu se mai teme de conflict, ci îl ia în piept cu stoicism, ca o leoaică,
Când își protejează autenticitatea la fel de neînfricată cum își protejează și copiii
Și când scapă de rolul salvatorului, știind că nu se poate salva decât pe ea însăși.
Vine o vreme în viața oricărei femei
Când nu se mai ascunde în umbra neputinței sale,
Când nu mai face lucruri mici ca să se simtă ceilalți mari
Și când schimbă rolul victimei cu cel al unui creator.
Vine o vreme în viața oricărei femei
Când devine cu îndrăzneală și fără ezitare suverana supremă,
Când, în sfârșit, se simte pregătită să-și revendice locul în lume
Și când redefinește compasiunea ca iubire categorică de sine.
Vine o vreme în viața oricărei femei
Când, în sfârșit, se eliberează de dependențele copilărești pe care le are față de ceilalți,
Când îndrăznește să-și rescrie manifestul de a trăi pentru ea însăși,
Unul care spune:
Mă eliberez de neputință și de frică,
Divorțez de servitudine și de pasivitate,
Renunț la lipsa de autenticitate și la încâlceală,
Încetez să mă mai prefac că sunt altfel
Și de-acum înainte declar…
Îmi voi atinge puterea supremă,
Voi adopta autonomia supremă,
Îmi voi sărbători valoarea profundă,
Voi întruchipa cel mai aprig curaj al meu
Și îmi voi manifesta cel mai autentic sine.
Acum este momentul.
Sunt pregătită
Să mă trezesc ca să renasc.