Depresia sau „demonul amiezii”

Aleg să abordez un astfel de subiect pentru că în urmă cu două săptămâni suicidul unei femei alături de cei trei copii ai ei a cutremurat o țară întreagă. Femeia a avut două internări în spital cu diagnosticul de depresie. Prin urmare, acesta este un semnal de alarmă pentru a trata afecțiu­nile psihice cu toată seriozitatea.

Organizația Mondială a Sănă­tății (OMS) estimează că din anul 2020 cauza principală a deceselor vor fi bolile psihice. Supranumită de Andrew Solomon „demonul amie­zii”, depresia afectează una din patru femei și unul din opt bărbați.

Majoritatea oamenilor pot avea de-a lungul vieții un episod depresiv, ca reacție în fața problemelor și provocărilor vieții. Opusul depresiei nu e fericirea, ci vitalitatea. Practic, depresia este pierderea vitalității, toată energia fiind blocată, iar funcționalitatea zilnică pe toate planurile este afectată, în cazul depresiei severe și morbide.

Cauzele depresiei sunt și de natură genetică, probabilitatea de a avea un episod depresiv este mai ridicată dacă ambii părinți sau doar unul a fost diagnosticat cu depresie, totodată, circums­tan­țele de viață pot favoriza apariția depresiei, colapsul financiar sau familial sunt câteva din cauzele care favorizează depresia.

Traumele, abuzul de alcool sau droguri (aproximativ 30% din persoanele dependente sunt depresive), persoanele cu antecedente de insomnie sau anxietate, condiția de boală cronică și unele medicamente pot induce depresie.

De asemenea, anumite schimbări în creier pot favoriza apariția depresiei. S-a observat că lobul frontal devine mai puțin activ în cazul persoanelor cu depresie, iar hipotalamusul și glanda pituitară sunt mai active.

Pentru a fi diagnosticat cu depresie este necesar să ai cel puțin patru din următoarele simptome timp de două săptămâni: pierderea plăcerii în activitățiile care altădată provocau plăcere, modificarea apetitului și a greutății, perturbări ale somnului, agitație sau lentoare, oboseală, sentimente de vinovăție, dificultăți în a te menține concentrat sau a lua decizii, gânduri suicidare sau tentative de suicid.

Tratamentul depresiei poate include medicație, psihoterapie, exerciții, electroșocuri, terapia cu lumină și alte câteva variante alternative care răspund la cazuri izolate. Cea mai eficientă combinație este între medicație și psihoterapie, ele completându-se una pe cealaltă. Exercițiile fizice sunt adevărate declanșatoare de serotonină, serotonina fiind hormonul fericirii.

În primul rând, trebuie să reții că a suferi de depresie nu este o rușine.

Chiar dacă mentalitatea românească pune la colț victima, este important să știi că la fel cum inima, rinichii sau ficatul se îmbolnăvesc, tot la fel creierul, emoțiile și sentimentele noastre se pot îmbolnăvi.

În al doilea rând, e necesar să cauți ajutor specializat. Medicul psihiatru te poate ajuta în privința medicației, consilierul în privința consilierii psihologice, iar psihologul și psihoterapeutul în privința testării și psihoterapiei.

Intervenția în faza acută a depresiei poate face acest proces mai ușor de traversat. Totodată, un element care nu poate fi neglijat în faza de recuperare este sprijinul și suportul familiei, al prietenilor și apropiaților. Atitudinea de acceptare necondi­țio­nată, încurajarea, susținerea și comunicarea cu cel afectat de depresie fac ca acest travaliu psihic să fie mai ușor de trecut.

*Articol publicat și în Ziarul Lumina.

Subscribe
Notify of
guest

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

0 Comments
Oldest
Newest Most Voted
Inline Feedbacks
View all comments
You May Also Like

Carcera gândurilor disfuncționale

Conform modelului dezvoltat de Aron Beck, depresia este rezultatul gândurilor automate distorsionate, asumpțiilor dezadaptative și schemelor disfuncționale. Gândurile automate se referă la gândurile spontane și plauzibile, care au următoarele caracteristici…
View Post