Comportamentul suicidar sau durerea care ucide

Sunt tot mai multe și mai mediatizate cazurile de sinucidere din ultima vreme, multe dintre ele ducând la numeroase întrebări, în condițiile în care persoanele în cauză păreau a fi bine cu ele însele și cu ceilalți. Așa ajungem să ne întrebăm ce anume determină o persoană să recurgă la acest gest extrem și irevocabil.

Psihologie este știința care se ocupă de durerea și disperarea umană în toate formele ei, iar studierea factorilor personali și contextuali este crucială în aflarea răspunsului la întrebarea: De ce se sinucid oamenii?

Organizația Mondială a Sănătății raporta în 2014 că aproximativ 800.000 mor anual prin suicid, asta însemnând un om la 40 de secunde. Aproximativ 17% din sinuciderile raportate sunt în grupa de vârstă 15-29 de ani, reprezentând a doua cauză de deces la acest segment de vârstă.

În România au loc aproximativ 13 sinucideri la 100.000 de locuitori, cele mai frecvente cazuri fiind în județul Ilfov.

Fiind o încercare deliberate de curmare a vieții, la baza suicidului stau câțiva factori personali importanți pe care îi voi aminti, cu scopul de a fi vigilenți la persoanele din jurul nostru care prezintă astfel de indicii.

Existența în istoricul personal a tulburărilor mintale ca depresia, abuzul de substanțe, schizofrenia și altele, este un important predictor al sinuciderii. Aproximativ 90% din cei care se sinucid au la bază o tulburare mintală.

Tentativa sau tentativele anterioare sunt cel mai important predictor al sinuciderii, riscul râmânând crescut chiar și la un an după tentativă.

Consumul de alcool sau alte substanțe este prezent între 20-50% la cei care comit acest act extrem.

Pierderea locului de muncă și pierderi finaciare, boală și durere cronică, istoric familial de sinucidere, impulsivitate și agresivitate în rezolvarea conflictelor, istoric de traumă și abuz, izolare socială și lipsa de speranță sunt printre cei mai des întâlniți factori personali care duc la suicid.

În cadrul conceptualizării tentativei se remarcă faptul că gestul poate fi făcut din impuls sau tentativa este planificată, aici factorii temperamentali și situaționali joacă un rol important.

Intervenția în cazul tentativei de suicid este complexă, vizând factorii sociali, motivaționali și psihologici ai persoanei implicate în actul suicidar.

Ca pașii principali în terapie, în cazul persoanelor care au avut o tentativă de suicid, se regăsesc: semnarea consimțământului informat, motivarea pentru terapie, evaluarea riscului suicidar și a factorilor de protecție, elaborarea planului de siguranță, creșterea speranței, obținerea unei descrieri detaliate a tentativei, conceptualizare, plan de tratament, învățarea strategiilor de tolerare a stresului, restructurări cognitive, reducerea impulsivității, restructurări cognitive, creșterea complianței cu alte servicii de sănătate fizică sau mentală, creșterea suportului social și prevenirea recăderilor.

Din fericire, în Romania există Alianța Română de Prevenție a Suicidului (www.antisuicid.com), în cadrul căreia linia verde este deschisă pentru persoanele care intenționează să recurgă la acest gest extrem, ele primind ajutor și consiliere în timp real. Numărul de telefon este 0800 801 200.

Spunea reputatul psihiatru Augusto Cury, ale cărui cărți vi le recomand cu entuziasm, că nu vrem să ucidem viața prin acest gest extrem, ci durerea din ea.

Așa este, dar din păcate, soluția pe care o vedem pe moment este una definitivă la o problemă temporară.

Subscribe
Notify of
guest

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
You May Also Like

Comunicare și conflict

Majoritatea conflictelor derivă dintr‑o comunicare deficitară, iar una din cele mai importante mize ale vieții este să învățăm să comunicăm asertiv, pentru că doar astfel putem stabili relații calitative. De…
View Post

Anxietatea de sănătate

Cunoscută sub numele de ipohondrie, anxietatea de sănătate este multifațetată, cuprinzând componenta emoțională (anxietatea), componenta fiziologică (palpitațiile), componenta cognitivă (pericolul perceput) și componenta comportamentală (evitarea și comportamentele de siguranță). Simptomele…
View Post