Cum înțelegem conceptul de boală psihică

Dicționarul de psihologie Larousse consemnează că normalitatea este o noțiune variabilă, diferită de la un mediu socio-cultural la altul, adăugând că individul perfect sănătos sau normal nu există. Provenind din latinescul „norma” (unghi drept), semnifică ceea ce nu se află la dreapta sau la stânga, ci în mijloc.

Ellis și Diamond, citați de profesorul Florin Tudose în „Tratatul de psihopatologie și psihiatrie pentru psihologi”, identifică 13 caracteristici ale normalității: conştiinţa clară a eului personal, capacitatea de orientare în viaţă, nivel înalt de toleranţă la frustrare, autoacceptare, flexibilitate în gândire şi acţiune, realism şi gândire antiutopică, asumarea responsabilităţii pentru tulburările emoţionale, angajarea în activităţi creatoare, angajarea moderată şi prudentă în activităţi riscante, conştiinţa clară a interesului social, gândire realistă, acceptarea incertitudinii şi capacitatea de ajustare a acesteia și îmbinarea plăcerilor imediate cu cele de perspectivă. La aceasta se referă normalitatea din punct de vedere psihologic și psihiatric.

La fel cum boala fizică necesită diagnosticare, tratament și deseori schimbarea stilului de viață, și boala psihică necesită o abordare similară.

La ce se referă conceptul de boală psihică?

Schizofrenia, tulburările de panică, depresia, nevrozele, tulburările de personalitate, tulburările sexuale, alături de multe alte patologii și tulburări alcătuiesc spectrul bolilor psihice.

Care este cauza bolilor psihice?

Modelul bio-psiho-social propus de George Engel și preluat în țara noastră de Petre Brânzei se referă la modalitatea în care trebuie să privim boala psihică pentru profilaxie, înțelegere și o intervenție eficientă.

Sistemul biologic pune accentul pe sub­stratul anatomic, structural și molecular al bolii, sistemul psihologic are în evidență motiva­ția, personalitatea, inteligența, emoțiile, afectivitatea, iar sistemul social pune accentul pe influențele mediului, ale culturii și ale familiei asupra exprimării bolii și trăirii ei.

Toate cele trei componente oferă o explicație plauzibilă bolii mintale și influențează într-un fel sau altul debutul și par­cursul acesteia. Practic, acest model ne obligă să vedem nu doar boala, ci și bolnavul, abordare care până mai ieri era străină procesului de diagnosticare.

Descifrarea corectă a ceea ce presupune boala psihică, factorii determinanți și favorizanți ne obligă la schimbarea atitudinii și renunțarea la prejudecăți, conștienți fiind că nu suntem imuni intemperiilor vieții.

Suportul și susținerea celor care trec prin astfel de evenimente este crucială, totodată, apelarea la un specialist pentru diagnosticare și tratament sunt etape obligatorii în restaurarea funcțio­na­­lității și stării de bine.

Ca apropiați, prieteni sau rude, avem datoria morală de a-i susține pe cei care traversează astfel de circumstanțe, asigurându-i de ajutorul și acceptarea noastră pe tot parcursul bolii.

*Articol apărut și în Ziarul Lumina.

Subscribe
Notify of
guest

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments
You May Also Like

Carcera gândurilor disfuncționale

Conform modelului dezvoltat de Aron Beck, depresia este rezultatul gândurilor automate distorsionate, asumpțiilor dezadaptative și schemelor disfuncționale. Gândurile automate se referă la gândurile spontane și plauzibile, care au următoarele caracteristici…
View Post

Agresorul din interior

Luni întregi am fost preocupată de ideea agresivității, deși provin dintr-un context în care emoțiile de „vibrație joasă” (un concept stupid, desigur) ca furia, invidia, gelozia, agresivitatea, sunt în mod…
View Post