• Acasă
  • Blog
    • Relații de cuplu
    • Parenting
    • Psihologie
    • Educație în stil feminin
    • Existențiale
    • Spiritualitate / Divinitate
    • Interviuri
  • Servicii
  • Despre mine
  • Contact
  • Acasă
  • Blog
    • Relații de cuplu
    • Parenting
    • Psihologie
    • Educație în stil feminin
    • Existențiale
    • Spiritualitate / Divinitate
    • Interviuri
  • Servicii
  • Despre mine
  • Contact
Educație în stil feminin/Relații de cuplu

Ceva nu e bine, fetelor…

by Alina 7 March 2016

Observ că în ultima vreme, o majoritate covârșitoare a segmentului feminin duce o politică de denigrare a bărbaților: nu sunt suficient de buni, de înfipți, nu știu ce vor, fără inițiativă, incapabili, fără stea în frunte și mai știu eu ce.

Fără a aduce în discuție excepțiile, pentru că orice pădure are uscăciunile aferente, dă-mi voie, Miss Perfect, să-ți amintesc că un om se va purta în cele mai multe cazuri așa cum îl etichetezi. Ca un mecanism de apărare va spune: „Zici ca sunt prost, așa-i? Hai să-ți demonstrez că eu chiar sunt.” Cu tine.

Cunosc bărbați care mult timp nu au mai auzit un cuvânt de apreciere din partea partenerelor lor. În schimb pretenții, reproșuri, așteptări nerealiste, ifose cu iz de regină și critici, cu nemiluita, dimineața, la amiază și seara. Multe din noi suntem absolvente magna cum laude a cursului intensiv de găsire a nodului în papură.

Ai uitat? Cu o lingură de miere atragi mai multe muște decât cu o tonă de oțet.

Caută într-un om pământul, și pământ vei găsi. Posibil să spui apoi: „Știam eu, toți sunt la fel.”

Caută într-un om aurul… și aur vei găsi.

Am decis că întotdeauna mă voi uita la un om căutând scânteia de divinitate din el, frumusețea pe care dacă știi cum să vorbești și cum să te porți, nu se lasă mult așteptată.

Hotărâre luată după ce am cunoscut o persoană care folosea cuvintele pe post de sabie. Dacă făceam 15 lucruri bune și unul era nereușit, toate cele 15 erau trecute cu vederea și uitate, în schimb greșala era accentuată, repetată și introdusă în memoria de lungă durată.

E inutil să spun câtă suferință a provocat atitudinea aceasta, dar partea bună e că mi-am propus să nu fiu așa. Așa că, am început să fiu atentă și să mă corectez rapid când mă lua valul nemulțumirii și al criticii.

Am întâlnit mai apoi persoane care dacă făceam 15 lucruri greșite și unul bun, îl accentuau pe cel bun, iar data viitoare raportul se inversa.

De ce? Pentru că un om care știe să vorbească și să se poarte, își merită greutatea în aur. Punct.

Spunea Dale Carnegie: „Fă-l pe om să se poarte conform unei reputații nepătate, iar el va face tot posibilul să atingă acest ideal.”

Oferă-i încredere în avans și va face tot posibilul să nu te dezamăgească.

Spune-i unui copil că e rău, prost și nu e bun de nimic, iar timpul nu va face decât să confirme ceea ce tu ai sădit prin cuvintele tale în el.

La fel e și în cazul unui bărbat: subestimează-l, jignește-l, fă-l de râs în public și îți garantez că hienele din junglă sunt pisici blânde pe lângă furia pe care o declanșezi în interiorul lui. Fă-i doua, trei faze de genul acesta și i-ai ieșit de la inima ca și când nu ai fost vreodată acolo. Pentru un bărbat, reputația și recunoașterea socială sunt indici ai masculinității lui.

Cuvintele au putere. Puterea de a transforma, de a oferi speranță, încurajare și suport.

Să nu le mai folosim ca săbii în interacțiunile cu sexul opus.

Să renunțăm la feminismul de doi lei, care ne face să credem că dacă suntem independente financiar, ne-am transformat în lideri peste noapte, femei care nu mai au nevoie de niște papă-lapte. Poate chiar îi numin pe ei sexul slab, dacă tot suntem atât de viteje.

Sunt așa cum sunt unii din ei, pentru că nu mai au loc de noi, de inițiativele, părerile și sugestiile noastre, mereu mai bune și înțelepte decât ale lor. Asta-i atitudine care se consolidează în timp. Neajutorare învățată: „Mai bine tac, să fie bine.”

Preluam noi frâiele… și nu merge nici bine, nici fericiți nu suntem.

Bărbații sunt crescuți de femei. Recomand să se înceapă educația cu noi. Din fașă.

Recunosc de bună voie și silită de împrejurări, că acest articol poartă amprenta unui egoism ieșit din comun: îl scriu pentru că nu îmi mai doresc să se deschidă pământul și să mă înghită, când văd femei care în public și de față cu partenerul, îi strigă acestuia în gura mare defectele și slăbiciunile, iar el se face verde-albăstrui-mov și tace, că zice ea destule, bune și nebune cele mai multe.

Nu te-a învățat nimeni că dacă ai o critică pentru el, o spui personal, în intimitate? Personal, accentuez.

Nu te-a învățat nimeni că dacă un om are pantalonii rupți în dos, nu iei megafonul și îi atragi atenția, ci te duci la el discret și îi spui problema?

Se zvonește că suntem într-un război al sexelor. Hai serios, război împotriva sexului opus înseamnă și război împotriva ta. În primul rând împotriva ta.

Schimbă modul în care îi vorbești și vei vedea că și el va schimba atitudinea pe care o are față de tine și modul în care te tratează. Cu condiția să dureze suficient de mult încât să nu creadă că e o toană de moment.

Pariu pe biblioteca mea.

Facebook WhatsApp Linkedin Pinterest Email 19
Previous Post

Ce înseamnă să fii femeie? Părerea mea.

Next Post

Ecou din moarte

Alina

TE-AR PUTEA INTERESA SI…

„Acasă”, sentimentul de apartenență pe care îl ai lângă un om
29 June 2022
Comunicarea și relațiile împlinitoare
26 May 2022
Dinamica vieții și a relațiilor
5 May 2022

19 Comments

  • Mike
    8 March 2016 at 22:01

    De mult am vrut sa spun acelasi lucru dar probabil nu am avut curajul. Ai perfecta dreptate cu vorba buna amabilitate aproape intotdeuna vei reusi sa poti scoate cei mai bun din oricine

    Reply
    • alina
      9 March 2016 at 5:40

      🙂 Poate iti faci curaj si o spui si tu.

      Reply
  • Adrian
    9 March 2016 at 6:28

    Brava ! Sa stii ca la fel e si invers ! Te felicit !!!

    Reply
  • alina
    9 March 2016 at 7:19

    Multumesc. Asa e. Ma bucur ca o spune un barbat 🙂 .

    Reply
  • worldofsolitaire
    9 March 2016 at 9:40

    Alina,
    Admirație, pentru idee și aplicarea ei! 🙂
    Onu

    Reply
  • Alina
    9 March 2016 at 10:42

    Multumesc.

    Reply
  • persy
    9 March 2016 at 14:42

    Bravo Alina!! Rescunosc tot ce ai scris e adevărat! Adevărul e ca bărbatul e oglinda femeii!! Deci ….felicitari?

    Reply
  • alina
    9 March 2016 at 15:02

    Multumesc Persi. Tu stii mai bine 🙂 .

    Reply
  • Mariana
    10 March 2016 at 13:30

    interesant. Mi le-ai adus aminte, ca le stiam da nu le mai aplicam prea des…Multumesc

    Reply
    • alina
      10 March 2016 at 14:08

      La fel e si la mine. Exersam impreuna 🙂 .

      Reply
  • A
    10 March 2016 at 22:50

    Foarte sanatoasa si constructiva atitudine.
    Dupa cate reprosuri ale celuilalt partener va renunta celalalt sa aplice cele de mai sus?
    Altfel spus, este bine ca ne propunem sa-l respectam pe celalalt dar cat de mult poti rezista fara reciprocitate?

    Reply
  • alina
    11 March 2016 at 4:39

    Dupa ce am publicat articolul, am vrut sa scriu la sfarsit: PS: Tot ce am scris aici, se aplica si reciproc. 🙂
    Ai intuit tu bine.

    Reply
  • ben
    11 March 2016 at 14:06

    sau poate ca va incerca sa demonstreze contrariul cuvintelor tale, langa alt cineva (cei necasatoriti ) desi nu merg pe acest principiu, dar cred ca depinde de temperamentul fiecaruia. Cuvintele pot sa zideasca sau sa erodeze un caracter de otel .

    Reply
  • alina
    11 March 2016 at 15:59

    🙂 Asa este.

    Reply
  • Razvan
    12 March 2016 at 15:53

    Felicitări, Alina! Frumos de tot pus în pagină.

    Reply
  • alina
    12 March 2016 at 20:41

    Multumesc Razvan!

    Reply
  • Flavius Tirla
    21 June 2016 at 12:56

    Touche, again! Bravo Alina

    Reply
    • alina
      27 June 2016 at 5:25

      Ah, multumesc.

      Reply
  • Ivan Dan
    21 June 2017 at 4:58

    Foarte interesant! Venind dinspre o femeie devine chiar înțelept 🙂 dar mai presus de toate, e logic și adevărat… mă mir că totuși că sunt puțini care îmbrățisează logica… crede-mă știu ce spun, ai scris despre mine acolo 🙂

    Reply

Leave a Reply Cancel Reply

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

FOLLOW ME ON INSTAGRAM

Cum altfel putem să ne găsim calea, decât punâ Cum altfel putem să ne găsim calea, decât punându-ne întrebări, călătorind, sfidând regulile cu care am crescut și experimentând cu inima deschisă viața? 

Demersul atipic al devenirii fiecărei femei reprezintă unul dintre punctele mele de interes… iar “Arta de a-ți lua rămas bun” vorbește despre pierdere, dez-rădăcinare, abandon și regăsire, în povestea încărcată de nuanțe și cultură a unei curajoase femei yemenite. 

#booklover
Am devenit rigizi și superiori, e atât de difici Am devenit rigizi și superiori, e atât de dificil să ne aplecăm înspre celălalt și să fim alături de el în clipele grele, însă pentru a face aceasta este nevoie de flexibilitate psihologică, empatie, comunicare, dorința de a-i fi bine celuilalt.

Smerenia în relație înseamnă să renunț la aparența impenetrabilă, la pretenția de semidemiurg care ține lucrurile în control și să-ți spun că ești important pentru mine.

Smerenia în relație înseamnă să recunosc că am nevoie de tine pentru a face față provocărilor vieții și a-mi fi bine.

Smerenia în relație înseamnă să-ți normalizez emoțiile inconfortabile sau dureroase, să-ți spun că și eu mă confrunt cu ele, suntem în aceeași barcă, trăim sub același cer, nimic din ce este omenesc nu-mi este străin.

Smerenia în relație înseamnă că renunț la critică, judecată, condamnare, dispreț, acești călăreți apocaliptici care nu anunță nimic bun pentru noi.

Smerenia înseamnă să-ți spun că ești important pentru mine, te apreciez, sunt alături de tine și te susțin în proiectele tale.

Smerenia înseamnă că mă bucur sincer de succesul tău.

Smerenia în relație înseamnă că nu-mi este teamă să-ți ofer valoare, să-ți amintesc calitățile și lucrurile pentru care te apreciez.

Smerenia în relație înseamnă că renunț la pretențiile de superioritate și contabilizare a ce fac pentru tine, pentru noi.

Aș mai defini smerenia în relație, așa cum spune și definiția conceptului, o comportare modestă, plină de bună-cuviință, în care eu realizez că suntem parteneri pe acest drum pe care l-am ales împreună și în care investim zi de zi.

Smerenia înseamnă să renunț temporar la nevoile și dorințele mele pentru a fi aproape de celălalt, să renunț la egoism și binele meu suprem. Uneori este o lecție despre loialitate, perseverență, alegere conștientă, moralitate.

#relationships
Bunica mea a spus: Nu lăsa tigăile să străluc Bunica mea a spus:

Nu lăsa tigăile să strălucească mai tare decât tine. Nu lua curățenia casei atât de în serios.

Șterge praful atunci când e nevoie, dar fă-ți timp să pictezi o imagine sau să scrii o poezie, să faci o plimbare sau să vizitezi un prieten. 

Gătește ceea ce vrei, îngrijește-ți plantele. Fă-ți timp să bei o cafea, un ceai, înoată, mergi pe munte, fă mișcare. Poți să te joci cu un câine, să citești o carte și să-ți petreci timp valoros cu prietenii.

Șterge praful dacă e nevoie, dar amintește-ți că viața are nevoie să fie trăită și afară. Știi că această zi nu se va mai intoarce vreodată.

Șterge praful daca e nevoie, dar nu uita că îmbătrânești și multe lucruri pe care le poți face acum nu sunt de făcut atât de ușor la bătrânețe.

Și când va veni vremea să pleci, cum vom pleca cu toții la un moment, vei deveni și tu praf...

Și nimeni nu își va aminti câte facturi ai plătit, nici măcar de casa ta curată, dar își vor aminti prietenia ta, comportamentul tău și ceea ce i-ai învățat.

Rose Vangheluwe

#sisterhood
Poţi să-ţi petreci întreaga viaţa căutând s Poţi să-ţi petreci întreaga viaţa căutând soluţii complicate la problemele tale, dar va fi o pierdere de timp. 

Răspunsurile sunt simple. Şi ele sunt foarte la îndemână.

Nimeni altcineva nu te poate face fericit sau trist, nici tu nu poţi face pe altcineva fericit sau trist.

Fericirea sau tristeţea ta îţi aparţin numai ţie – iar ale lor le aparţin lor.

Nu-ţi pierde vremea dând vina pe altcineva pentru greşelile tale sau acceptând vina pentru greşelile pe care le fac alţii.

Asumă-ţi responsabilitatea faţă de ceea ce gândeşti, spui sau faci. Lasă-i pe ceilalţi să-şi asume responsabilitatea faţă de ce gândesc, spun sau fac.

Fii în permanenţă conştient de aceste adevăruri simple şi poartă-te în conformitate cu ele.

Drumul este drept.

El pare să fie şerpuit, numai atunci când încerci să-l întortochezi, ca să-ţi satisfaci frica sau vinovăţia.
Paul Ferrini

#truth
Ce este duioșia? Duioșia este atunci când ini Ce este duioșia? 

Duioșia este atunci când inima ți se lipsește de un om cu lipici de grijă și bunătate. 

Duioșia este atunci când al tău perfect câine se bucură din toți porii că te vede. 

Duioșia e o blănoasă pisică, arogantă și elegantă. 

Duioșia e un desen pe care-l primești de la un copil în care-ți spune că ești frumoasă. 

Duioșia e o îmbrățișare caldă după o zi cumplit de grea. 

Duioșia e insuflarea speranței atunci când ești frânt/ă. 

Duioșia e îmbrățișarea iertării. 

Duioșia e lacrima transformată în zâmbet. 

Duioșia e non-judecată și acceptare. 

Duioșia e încrederea că vulnerabilitatea ta e văzut/ă și ești în siguranță. 

#duioșie #runninginthewoods
Astăzi, în biserică, în timp ce ascultam un me Astăzi, în biserică, în timp ce ascultam un mesaj despre Înviere, m-am surprins gândindu-mă la ce a însemnat învierea lui Iisus pentru o femeie: Maria Magdalena, și cum viața i-a fost transformată de o întâlnire în care cineva a văzut lumina din ea. 

Am scris: Știm că erai din Magdala și că tulburai mințile bărbaților. 
S-au țesut zeci de mituri în jurul tău. Pentru că ești ceea ce noi nu avem curajul să fim, nu datorită virtuților, ci datorită fricii.

Ne uităm la tine și te condamnăm pentru că ai avut curajul să-ți asumi ceea ce erai, expunându-te oprobiului public, privirilor mușcătoare, trufașe și acuzatoare.

Ai învățat două lucruri: nu e mai mare ipocrizie decât să pretinzi că ești ceea ce nu ești și să arunci cu piatra în cel care are îndrăzneala și demnitatea să te privească în față și să nu-ți ascundă nimic. 

Contrar așteptărilor, ne înveți curajul, asumarea și demnitatea.

Nu am înțeles încă noi, onorabilii, că promiscuitatea cea mai adâncă ascunde cea mai neagră disperare. Și pentru că suntem fără păcat, chipurile, suntem primii care aruncăm cu piatra în tine.

Ai învățat apoi că schimbarea începe atunci când cineva privește la tine și nu vede un obiect, ci un om. O femeie.

O altfel de privire te-a răscolit și acolo, pe buza prăpastiei, ți-au crescut aripi. A înviat speranța în inima ta și s-a născut sămânța unui nou început.

Teologii spun că „Pilda fiului risipitor” e cel mai emoționant pasaj din Biblie. Eu cred că (de data aceasta) au dreptate. 
Când ne întoarcem acasă frânți, goi, dezamăgiți și pustii, nu avem nevoie de reproșuri, priviri mustrătoare sau teorii de tipul: „Știam că așa o să fie...", „Ți-am spus eu..." și altele uzuale, practicate la scară largă, ci de o îmbrățișare caldă, părintească.

Diferența dintre ceea ce putem fi și ceea ce suntem, e făcută uneori de un singur om care a trecut prin sufletul nostru și a văzut valoare acolo unde alții nu au văzut decât ruină și cenușă.

Ne vorbești despre restaurare, despre puterea non judecății, despre cuvintele de ridicare și acceptare.

Viața ta vorbește despre ceea ce putem fi, oricât 
ne-am îndepărtat de noi, de esența noastră.

Îți mulțumim!

#transformation #resureccion
Follow on Instagram

LIKE ME ON FACEBOOK

Cauta

Categorii

  • Blog (6)
    • Educație în stil feminin (71)
    • Existențiale (68)
    • Interviuri (7)
    • Parenting (23)
    • Psihologie (93)
    • Relații de cuplu (29)
    • Spiritualitate / Divinitate (14)

ABONEAZA-TE!

Citește GRATUIT e-bookul: CEI PATRU STÂLPI AI SĂNĂTĂȚII MINTALE
Loading
Back to Top