Auzim des sintagma „stil de viață sănătos”. Suntem încurajați de canalele media să optăm pentru o astfel de variantă, dar nu știm cu exactitate la ce se referă și cum putem cultiva un astfel de stil benefic, cu impact major asupra calității vieții, pe termen lung.
Majoritatea studiilor arată că stilul de viață are un impact major pe termen lung asupra calității vieții: modul în care simțim și ne comportăm, prietenii pe care îi avem, cum ne petrecem timpul liber, pe ce cheltuim banii.
Deseori, punem accentul pe aspectele mici ale existenței, pe detalii, și neglijăm impactul pe care îl au comportamentele constante, practicate pe termen lung, asupra vieții. Nici o pilulă-minune, ceai sau pudră descoperită recent într-un colț exotic și îndepărtat al lumii nu vor avea impactul pe care îl are asupra calității vieții ceea ce faci astăzi, repetat de-a lungul a zeci de ani. Suntem suma obiceiurilor noastre, fapt cât se poate de real, demonstrat și palpabil când analizezi parcursul vieții unei persoane.
Așadar, stilul de viață este alcătuit din obiceiurile (sau comportamentele) pe care le avem pe termen mediu și lung. Partea bună este că în orice moment putem să intervenim și să schimbăm ceva în viața noastră, deoarece aici avem controlul și responsabilitatea în totalitate.
Este nevoie de aproximativ 21 de zile de repetare a unui nou comportament, astfel încât acesta să ajungă în ritmul nostru de viață și să fie practicat cu regularitate, fără un efort substanțial față de perioada inițială.
Alimentație echilibrată
Câteva dintre cele mai importante obiceiuri de viață sănătoasă se referă la o alimentație echilibrată, practicarea cu regularitate a mișcării, hidratarea, expunerea la soare, rutina de somn și calitatea relațiilor.
Alimentația echilibrată înseamnă aport de macronutrienți (carbohidrații, proteinele și lipidele) și micronutrienți, vitamine și minerale, care trebuie să se regăsească în dieta zilnică. Între alimentele bogate în carbohidrați se numără cartofii, fasolea, lintea, năutul, orezul, pastele, pâinea, cerealele.
Alimentele care conțin proteine sunt: carnea albă și roșie, lactate, brânzeturi, soia, ouă etc. Cele care au în componență lipide (grăsimi) sunt: untul, avocado, nucile și semințele, uleiul etc. În diferite combinații și proporții, este necesar ca la cele trei mese principale ale zilei să avem în farfurie carbohidrați, proteine și lipide.
Micronutrienții sunt vitaminele și mineralele care, de asemenea, trebuie să fie incluse în dieta noastră zilnică. Vitaminele sunt esențiale pentru desfășurarea funcțiilor organismului și ele se găsesc în vegetale cu frunze verzi, fructe, legume, ciuperci, carne și lactate. Mineralele asigură buna funcționare a numeroase țesuturi și sisteme din organismul uman, iar cele mai importante minerale sunt: potasiul, sodiul, calciul, fosforul și magneziul.
Consumul excesiv de zahăr, alcool, băuturi carbogazoase, cafeaua sau excesul de cortizol (hormon care se secretă în situații de stres) pot cauza carențe de minerale, deoarece favorizează eliminarea acestora din organism.
A mânca este înainte de toate o necesitate. Echilibrul constă în a face alegerile potrivite și gustoase, astfel încât sănătatea să nu fie afectată pe termen lung. Aducem în discuție aici și micile plăceri, precum dulciurile sau băuturile carbogazoase care, consumate în cantități moderate, ocazional, nu afectează sănătatea pe termen lung. Dar, unele dintre aspectele esențiale atunci când vorbim de alimentație sunt planificarea sau organizarea meselor și ajustarea cantităților de alimente, astfel încât să prevenim excesul ponderal.
Organizarea se referă și la lista de cumpărături alcătuită cu rigurozitate de acasă și gătitul sănătos, cu alimente proaspete, cât mai puțin procesate. Gătitul la cuptor, pe abur sau copt este o alegere mult mai sănătoasă decât prăjelile.
La o primă vedere, pare dificil să integrezi toate aceste recomandări în alimentație, dar treptat, cu o intenție susținută și schimbări mici în fiecare zi, diferențele se vor vedea de la săptămână la săptămână, cu impact pe termen lung.
Mișcare, odihnă, hidratare, soare
Sportul este promotorul stării de bine și vine la pachet cu o mulțime de beneficii pentru corpul fizic și pentru emoții. A trage de aparate la sală poate nu este tipul de sport care ți se potrivește, însă plimbatul în aer liber, alergatul, înotul sau un set de exerciții care îți antrenează mușchii pot fi o alegere excelentă pentru tine. Important este să descoperi ce tip de mișcare îți place și să o practici cu regularitate, de minimum trei ori pe săptămână.
Câteva dintre cele mai notabile beneficii ale sportului sunt: îmbunătățește musculatura și calitatea somnului, crește secreția de endorfine, un metabolism bazal mai ridicat (arderi mai bune datorate creșterii masei musculare), menține sănătatea inimii și a creierului, contribuie la prevenirea diabetului zaharat și a bolilor cardiovasculare, îmbunătățește postura, întărește oasele, și acestea sunt doar câteva dintre beneficii. Partea bună este că oricine poate să practice un tip de sport gratis și cu o mulțime de beneficii.
Un aspect pe care deseori îl neglijăm, deoarece nu cunoaștem întru totul costurile pentru organism, este hidratarea. Fiecare celulă din corp are nevoie de apă pentru a-și putea îndeplini funcția. Aproximativ 60% din greutatea corpului este apă. Dacă suntem hidratați, pielea, țesuturile, creierul, rinichii și toate organele interne pot funcționa în bune condiții. Între 6 și 8 pahare de apă pe zi ar trebui să fie consumul minim de apă pentru un adult.
Unul din numeroasele beneficii aduse organismului uman de expunerea la soare este aportul de vitamina D3, produsă în mod natural. Totodată, expunerea la soare favorizează secreția de endorfine, care joacă un rol important în prevenirea tulburărilor depresive. Desigur, nu uităm de factorul de protecție solară pe care îl aplicăm pe piele când ne expunem mai mult timp la razele solare.
Somnul este extrem de important, deoarece în această perioadă corpul se regenerează. De aceea, pentru buna funcționare a organismului este esențial să dormim aproximativ 8 ore.
Relații de calitate cu semenii
Chiar dacă am bifa fiecare dintre elementele enumerate mai sus, dacă nu investim în relațiile noastre cu semenii, tot am avea o calitate a vieții scăzută. Unul dintre cele mai extinse studii, desfășurat la Universitatea Harvard, pe parcursul a 80 de ani, ne arată că cel mai important element, când vine vorba de fericire, nu îl constituie venitul, casa în care locuim, țara în care trăim sau sănătatea, ci relațiile pe care le avem cu ceilalți.
Acestea constituie cel mai semnificativ și important predictor al calității crescute a vieții. Într-adevăr, relațiile sunt importante, dar ele nu sunt un cadou, ci o continuă investiție în propria persoană, prin dezvoltarea unor abilități de relaționare precum: empatia, altruismul, nejudecarea aproapelui, ascultarea activă, încurajarea, acceptarea necondiționată etc.
Toate acestea se cultivă conștient, în fiecare zi și cu energie. O viață sănătoasă este echilibrată de obiceiuri bune, menținute pe termen lung. Fiecare schimbare pozitivă te apropie mai mult de o calitate a vieții crescută și o sănătate mai bună. Alegerea îți aparține!
*Articol publicat și în Ziarul Lumina.
Alina
