Comportamentul alimentar reprezintă totalitatea atitudinilor, emoțiilor și comportamentelor relaționate și asociate cu mâncarea. Pentru a supraviețui suntem hrăniți încă din prima zi a vieții și, pe măsură ce creștem, alimentația noastră se diversifică, iar atitudinile prezentate în legătură cu mâncarea (ce ne place și ce nu) se nuanțează tot mai mult. De aici pornesc o serie de dificultăți sau probleme de ordin medical și psihologic.
Este important să accentuez că mofturile copilului la masă, obiceiurile „proaste”, excesele sau refuzul alimentar și anumite comportamente deranjante (ca nerespectarea bunelor maniere sau joaca în timpul mesei) nu reprezintă comportamente patologice, ci mai degrabă se înscriu în registrul de comportamente tipice.
Recomandări pentru părinți
Specialistul în tulburări alimentare și psihoterapeutul Adela Moldovan enunță 5 recomandări negative și 5 recomandări pozitive în încercarea de a clădi în copil atitudini corecte și sănătoase față de mâncare.
Cele 5 recomandări formulate în termeni negativi sună în felul următor: nu obligați copilul să mănânce prin amenințări sau șantaj, nu etichetați copilul (exagerarea, de exemplu), nu fiți rigizi cu voi sau copilul, interzicând anumite alimente în mod absolut (excepții pot fi alergiile alimentare, însă în aceste situații se explică copilului, pe înțelesul lui, care sunt riscurile și ce trebuie să facă în cazul în care a mâncat ceva ce îi provoacă alergie), nu exagerați cu mâncatul în fața TV-ului, deoarece acest comportament contribuie la problemele de greutate (supraponderalitate, obezitate) și nu oferiți mâncare pe post de recompensă sau consolare, deoarece se creează un pattern greșit care va fi utilizat toată viața, favorizând tulburările alimentare.
Cele 5 recomandări formulate în termeni pozitivi sunt: fiți un exemplu, nu doar spuneți copilului ce să facă, deoarece învățarea prin imitare este caracteristică copiilor. Oferiți o alimentație echilibrată și sănătoasă, iar aici ar fi important de menționat că nu e indicat să „pedepsim” copilul cu alimente sănătoase, iar consumarea lor ar trebui să fie regula, nu excepția. Învățați copilul despre nutriție alegând informații adaptate vârstei și nivelului de înțelegere: o minimă educație nutrițională pentru copil constă în a ști de ce este important să consumăm legume, fructe, proteine și carbohidrați și îi oferă copilului un punct de reper în alegerile alimentare pe care le are de făcut pe parcursul întregii vieți.
De asemenea, este recomandat să se evite etichetarea și împărțirea alimentelor în bune și rele, mai degrabă optați pentru varianta alimentelor care ne hrănesc și ne ajută să ne menținem sănătoși și alimente pe care le consumăm mai rar, în cantități mai mici.
Mâncați împreună cu familia, acest obicei are beneficii în ceea ce privește relațiile interfamiliale și favorizează dezvoltarea unui comportament alimentar sănătos.
Nu în ultimul rând, faceți din mâncat o experiență plăcută, problemele cotidiene, criticile sau reproșurile nu ar trebui discutate la masă, ci timpul și spațiul mesei este indicat să fie relaxante.
*Articol publicat și în Ziarul Lumina.
Credits: Cristi Holerga
Alina
