Este important să stabilim că stima de sine ridicată este considerată o nevoie fundamental umană, care are un rol activ în inițierea scopurilor de viață și finalizarea lor, în situațiile cotidiene și cele de relaționare cu semenii.
Conform lui Baumeister (1998), oamenii încearcă să îşi menţină, să-şi crească şi să îşi protejeze stima de sine prin variate mijloace. S-a scris mult despre subiectul acesta și în continuare există interes pentru el, deoarece vrem să avem o părere cât mai bună despre noi și performanțele noastre (cel puțin la nivel subiectiv), astfel încât să ne atingem obiectivele pe termen scurt și lung.
Stima de sine ridicată înseamnă credințe pozitive despre sine și viitor, iar câteva caracteristici ale persoanelor cu o stimă de sine ridicată sunt: au încredere în viitor, consideră că s-au schimbat în bine, chiar dacă obiectiv nu este așa, se consideră superiori altora în multe domenii, au inițiativă, sunt pozitivi în abordarea situațiilor problematice.
Impactul evenimentelor pozitive și negative din viața noastră este judecat în funcție de stima de sine. Cu alte cuvinte, în fața unei reușite un om cu o stimă de sine ridicată, va spune: „Știam că am să reușesc” și același om pus față în față cu un eveniment negativ poate spune: „Cel puțin am văzut ce nu funcționează, mai pot încerca”.
Stima de sine ridicată a fost considerată benefică în raport cu cea scăzută, dar beneficiile sunt limitate. Baumeister și colaboratorii (2003) au pus în evidență că „stima de sine ridicată produce emoţii plăcute şi facilitează iniţiativa, dar nu duce la performanţe academice superioare sau la performanţă în muncă”.
S-a pus problema în ce măsură stima de sine este o trăsătură sau o stare care fluctuează în funcție de reușitele în diverse domenii. S-a ajuns la concluzia că stima de sine se construiește în funcție de domeniile valorizate de o persoană, indiferent că vorbim de aspectul fizic, starea financiară, profesională sau calitatea relațiilor sociale.
Reușita în domeniile pe care tu le percepi valoroase contribuie semnificativ la construirea unei stime de sine sănătoase.
În loc să căutăm creșterea stimei de sine prin orice mijloace, Albert Ellis, unul din părinții psihoterapiei, spune că acceptarea necondiționată și completă a propriei persoane „fie că se comportă sau nu inteligent, corect, competent şi indiferent dacă alţi oameni îl aprobă, îl respectă sau îl iubesc” este soluția pentru construirea unei stime de sine sănătoase.
Situațiile pot fluctua, oamenii din jurul nostru se schimbă, putem greși, falimenta sau putem fi extrem de competenți și de buni în domeniul nostru, dar a gândi corect despre tine înseamnă a te accepta complet și necondiționat. Aceasta este calea care îți aduce cele mai multe beneficii pe termen lung.
*Articol publicat și în Ziarul Lumina.
Alina
