Nimic durabil nu poate fi construit pe o bază viciată și inconștientă.
Nimic din ce este sănătos sufletește nu poate fi clădit pe minciună, ură, denigrare, invidie, gelozie, răutate, lăcomie, furt, nedreptate.
Nimic valoros nu poate fi construit în absența recunoștinței profunde pentru toate darurile pe care le-ai primit până în momentul de față și modul minunat în care viața te-a susținut, de la concepție până în prezent.
Tot ce este valoros, sănătos și bun se construiește pe baza unui suflet trezit.
Tot ce este vrednic de a fi dat mai departe generațiilor viitoare este născut din suflete trezite.
Tot ce este adevăr, integritate, iubire, bunătate, grijă, tandrețe, valori sănătoase, cunoaștere, sunt născute din conștiență, din preocuparea activă pentru integritate și dezvoltare.
Tu, astăzi, în zilele și anii ce vor veni, scrii chiar acum pentru cei care vin în urma ta o moștenire de lumină sau de întuneric.
Viața are legile ei. Prosperitatea are legile ei. Sănătatea are legile ei. Un sistem familial sănătos are legile lui. Toate acestea nu sunt informații criptate, la care nu avem acces sau care nu sunt la îndemână, ci dificultatea este că noi nu avem urechi de auzit, ochi de văzut, mintea deschisă și sufletul pregătit să înțeleagă adevărul.
Trezirea sufletului este precum un parcurs din călătoria eroului, sunt etape de trecut, frustrare, durere, situații paradoxale, dar când ochii interiori îți sunt deschiși, trăirea îți este transformată de noua realitate.
Trezirea sufletului nu este măsurată în realizări exterioare, din contră, aș spune, trezirea sufletului este de multe ori asociată cu mai puțini oameni în jurul tău, o viață mai retrasă, mai puține cumpărături compulsive, un stil de viață ecologic.
Nu te mai regăsești în petreceri, branduri, admirație exterioară, ci sufletul tău și-a găsit pacea, o pace pentru care ai fi alergat până la capătul lumii dacă cineva ți-ar fi garantat că o găsești, dar surpriză, sămânța transformării era în tine, ascunsă sub multe straturi de îngheț, pământ, noapte, umezeală.
Dorința noastră de a impresiona, de a ieși în evidență, de a ne afișa pe rețelele sociale, de a fi văzuți ca experți, recunoscuți, validați, dorințele acestea vin din fisurile pe care le avem în personalitate, caracter, relații, viață.
Personal, cred că tot ce măsurăm ca succes și realizare în secolul XXI, nu are de a face cu sufletul, ci cu exteriorul. Aceasta nu înseamnă că nu ar fi indicat să avem performanțe, să muncim pentru ele, însă te asigur că la capătul oricărei realizări pe care o ai, orice călătorie, orice relație, orice experiență, te așteaptă o disperare subtilă, o nemulțumire.
Și uite așa pornești în următoarea călătorie exterioară, cu aceleași așteptări greșite, de a umple un suflet orb și gol.
Nicolae Steinhardt, în lucrarea „Despre răutatea umană”, scrie: „Ceea ce obținem poate să ne dea peste cap reperele emoționale în așa manieră încât ne umple sufletul de venin. Banii care vin spre noi ne pot face aroganți și zgârciți, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoșător al patimilor sufletești. Drumul către iubire se îngustează când ne uităm spre ceilalţi de la înălțimea vulturilor aflați în zbor. Blândețea inimii se usucă pe vrejii de dispreț, de ură și de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reușita sa cu modestia și grația unei flori. Tot ce reușim pentru noi și ne aduce energie, este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferință și-n păcat. Ochii noștri nu sunt concepuți pentru dispreț, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căznește să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare și în dăruire pentru cei din jur”.
Sufletul are priorități mature, de cunoaștere și creștere, însă creșterea și cunoașterea se întâmplă în mulți ani, poate zeci de ani… și cine este dispus să investească efort, disciplină, perseverență, când pe toate gardurile internetului se promite într-un workshop vindecare interioară, îmbogățire rapidă, o schemă minune care scurt-circuitează un întreg proces ce durează ani și ani?
Cine mai este dispus să investească efort în formare intelectuală solidă?
Cine mai este dispus că investească timp, energie și efort în cunoașterea lui Dumnezeu?
Cine își propune să trăiască o viață integră, indiferent de costuri, de trend, de părerea lumii?
Cine este dispus să trăiască în generozitate, cu inima vulnerabilă, cu sufletul deschis, față de tot ce are viața să-i ofere?
În natură ne pregătim de intrarea în iarnă, uneori, anotimpul de afară poate să coincidă cu intrarea într-o iarnă a sufletului, în care să-ți trăiești pierderile, durerea, tristețea, singurătatea, doliul, iarna poate înseamna să stai cu cele mai rele părți ale existenței tale.
Te chem să pui pe mut zgomotul existențial din jurul tău și să nu-ți fie teamă de iarna sufletului, acolo, în miezul ființei tale, în umezeală și întuneric, cresc încet, dar sigur, semințele de care sufletul tău are nevoie pentru a-și găsi pacea și împlinirea.