Bullyingul ca termen tradus în limba română poate însemna „hărțuire”, „intimidare” sau chiar „terorizare”. Aceste comportamente vin de la agresor spre agresat, sunt menite să provoace disconfort sau durere și sunt repetitive.
La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alţi elevi cel puţin de trei ori în luna anterioară, proporţia celor cu vârsta de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%. Cele mai noi date procesate la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN) pentru anul şcolar 2014-2015 vorbesc despre 18.783 de cazuri de violenţă la nivel naţional.
Cyberbullyingul este forma bullyingului care implică utilizarea tehnologiei în comunicare: e-mail, telefon, blog, website, folosindu-se toate aceste mijloace pentru agresarea și defăimarea victimei. În cadrul acestui fenomen ne împărțim între victime, abuzați și spectatori.
Cyberbullyingul nu se referă la cineva care nu împărtășește părerea ta în mediul online legat de un subiect, ci te jignește constant, intimidează, defăimează și critică ori de câte ori are ocazia. Conform lui Willard (2006), denigrarea este realizată prin trimiterea unor conținuturi și mesaje umilitoare, nemiloase și/sau false și răspândirea lor, în timp ce mascarada reprezintă acea acțiune prin care agresorul se preface a fi victima, postând informații private și imagini umilitoare, ce face ca victima să fie umilită și pusă în pericol.
Excluderea presupune realizarea unor acțiuni specifice, menite să izoleze și să excludă victima de pe grupurile online. De data aceasta, arena de luptă este mediul online, cel în care petrecem tot mai mult timp.
Ce soluții propun specialiștii? Persoana care face aceasta în mod constant trebuie blocată, îi blochezi numărul sau accesul la contul tău fără ezitare. De asemenea, există un cadru legislativ pentru a fi amendați cei care întreprind astfel de activități. Scoți la imprimantă conversația, amenințările sau injuriile constante și mergi cu ele la poliție.
De ce este important să acționezi în astfel de cazuri? O metaanaliză realizată de Moore în 2017 indică proporțiile la care cyberbullyingul afectează victimele.
Copiii și adolescenții se vor confrunta cu probleme ca depresia, anxietatea, fobia socială, stres posttraumatic, autorăniri fără intenție suicidală, intenții și tentative suicidale – de trei ori mai posibil suicidul la persoanele hărțuite și de patru ori mai posibil la cele care au suferit un bullying sever, probleme legate de abuzul de substanțe (creșterea semnificativă a consumului de alcool, a consumului de tutun și creșterea cantității de droguri ilegale achiziționate), cu alte probleme de sănătate de natură somatică (creșterea riscului de afecțiuni stomacale, somn problematic, dureri de cap, amețeală, dureri de spate, creșterea în greutate și obezitate, probleme legate de comportamentul sexual – sarcini adolescentine, comportament sexual riscant, probleme generale legate de igienă), probleme academice și dificultăți de socializare (rezultate academice slabe, singurătate, satisfacție generală legată de propria viață scăzută, calitate scăzută a vieții personale).
Vreau să accentuez că realitatea hărțuirii din mediul online nu e o joacă, ci o problemă care se preconizează că va face tot mai multe victime, de aici programele de prevenție care urmăresc să transforme spectatorii în apărători ai victimelor.
Nu ezitați să cereți ajutor dacă sunteți o victimă a cyberbullyingului… iar dacă sunteți un spectator, treceți în tabăra apărătorilor victimei!
*Articol apărut și în Ziarul Lumina.