Suntem șapte surori, așa că mereu am fost înconjurată de femei în devenire, am făcut parte într-un mod intim din călătoria fiecăreia de schimbare și dezvoltare. Existența noastră este țesută într-un mod intim. Dacă m-ar întreba cineva despre aspecte minunate din existența mea, unul dintre ele este acela de a fi sora surorilor mele. A ne însoți necondiționat pe drumul numit „viață” este una dintre cele mai mari binecuvântări și unul dintre cele mai mari privilegii.
Am descoperit importanța relațiilor, modul profund în care acestea ne leagă, ne determină să renunțăm la egoism, ne fac să iubim existența cu toate provocările ei.
Aspectele ce ţin de latura emoțională și psihologică a femeilor m-au preocupat mereu, iar la o primă vedere ar părea că drumul meu în devenirea ca femeie a fost lin, dar nu a fost așa.
Procesul (auto)cunoașterii nu a fost deloc simplu: a-ți asuma feminitatea și a dezvolta o relație armonioasă cu tine reprezintă începutul unui drum care-ți schimbă viața și relațiile la propriu: începi să înflorești, să te dezvolți, să-ți valorifici potențialul, să vezi oportunitățile și să le fructifici.
Lucrul cu tine este în straturi, treptat descoperi alte și alte aspecte care necesită abordare, pentru că vindecarea psihologică se întâmplă în spirală. Nu e doar plăcere, ușurință, comoditate pe drumul feminității, din contră.
Rana mamei este rana fiicei, indiferent că vorbim despre neiubire, respingere, abandon, trădare, neiertare, neglijență, abuz – tot ce cărăm cu noi ca poveri și tipare disfuncționale în relațiile care ne încearcă în toate modurile posibile strigă după vindecare. Iar faptul că am ajuns aici este dovada vie că, la fel cum trauma călătorește de-a lungul generațiilor, și resursele călătoresc împreună cu puterea de reinventare și vindecarea.
Cinci motive de mulţumire că sunt femeie
Consider că a fi femeie este cel mai mare dar pe care-l puteam primi de la Dumnezeu. Sunt profund mulțumitoare pentru aceasta din cel puțin cinci motive.
Primul este maternitatea, această experiență pe care o poți trăi doar în corp de femeie. A da viață unei ființe este probabil cel mai intim și profund act din Univers. Numai gândul că pot da naștere unui copil îmi inundă ființa de sensibilitate și responsabilitate.
Al doilea motiv este intuiția. Noi, femeile, detectăm intențiile, emoțiile și atitudinile celorlalți cu uşurinţă, grație faptului că suntem aplecate spre analiza minuțioasă a celorlalți. Avantajul pe termen lung este că găsim tipare în mediu și astfel putem face predicții veridice. Mă mai refer și la a ști intuitiv, fără o explicație concretă, că ceva nu este în regulă cu o persoană sau o situație. În fiecare moment în care mi-am ascultat intuiția, am făcut bine, când am redus-o la tăcere am greșit și am suferit.
Faptul că reprezentăm frumusețea în lume este al treilea motiv de mulţumire pentru că sunt femeie. În principal, frumuseţea este dată de acele caracteristici feminine: zâmbet, grijă, bunătate, atenție la detalii, creativitate, aplecare înspre estetică, complexitate, apoi eleganță, stil.
Tăria emoțională în detrimentul puterii fizice este cel de-al patrulea motiv. Nu ne putem compara puterea fizică cu cea a unui bărbat, în schimb, tăria noastră emoțională și puterea de a realiza lucruri poate fi comparată cu ușurință cu a oricărui bărbat.
În fine, capacitatea de a inspira, de a fi muze, este al cincilea motiv de bucurie că sunt femeie. În spatele a tot ceea ce vedem frumos în această lume se află femeia: cântec, poezie, pictură, sculptură, toată arta lumii pune în centru femeia. Sunt convinsă că această lume e mai frumoasă, mai bună, mai provocatoare, mai dificilă pe alocuri, doar pentru că existăm.
Observ în jurul meu şi o fantastică putere de reinventare, pe care la bărbați nu am observat-o atât de pregnant. Din cel mai jos punct al vieții, o femeie poate reveni într-un an sau doi. Una dintre explicații este aceea că darul procreării vine la pachet cu resurse infinite de a tolera disconfortul și de a fi un adult apt emoțional pentru ca copilul să crească într-un mediu echilibrat.
Atingerea potențialului real
Ne smerim în fața fragilității vieții și realizăm că orgoliile exacerbate nu au nici o valoare. Bârfa, răutatea și invidia sunt nonsensuri. Pustiuri din noi pe care le punem în cârca altora. Să moară și fericirea vecinului, să aibă și el insomnii…
Calitatea de om este o valoare intrinsecă, iar în fața morții suntem egali, indiferent de statutul pe care l-am deținut sau posesiuni de orice natură.
În fața morții rămân valorile importante, aspectele care ne definesc și ne diferențiază.
Nici un lucru nu e întâmplător. În lumea lui Dumnezeu nu există hazard, coincidență sau întâmplare, aici există sens, etape și imagine de ansamblu, iar fiecare experiență e o minusculă piesă din mozaicul care (va) compune capodopera vieții tale.
Fiecare alegere e importantă, capacitatea decizională ne diferențiază de necuvântătoare, aşadar să o exercităm.
Lasă măștile la o parte și ai curajul să te vulnerabilizezi! E cel mai frumos și, în acelaşi timp, dureros lucru pe care l-am făcut: am avut curajul să recunosc că iubesc, că nu am iertat, că doare, că îmi vine să plâng, să urlu sau să dansez de fericire.
Am avut curajul să recunosc că obișnuiesc să anesteziez durerea în moduri care îmi fac rău: îndopându-mă cu ciocolată sau înlocuind o persoană cu alta.
Încă sunt expertă în a fugi din fața provocărilor, dar învăț, testez, experimentez, eșuez și sunt tot mai conștientă de tiparele mele după fiecare experiență.
Ce s-a întâmplat când am aderat la onestitate și luciditate? Împlinire. Mă pot uita în ochii oricui, sunt deschisă față de mine și față de viață, recunosc propriile nevoi și le comunic cu transparență și onestitate.
Mesajul meu este să laşi viața în toată frumusețea și profunzimea ei să se exprime în tine. Nu destinaţia este cea mai importantă, ci călătoria în sine. Cum? Cuvintele tale să aducă speranță și mângâiere, iar atingerea ta să fie liniştitoare.
Oricât de traumatică este povestea ta, ai și rădăcini bune, de apartenență, suport, hrană, sprijin și protecție.
Poți înflori la adevăratul tău potențial, meriți să fii iubită, acceptată.
Cineva poate să te iubească complet, deplin, total.
Poți și meriți să ai viața pe care ți-o dorești, iar procesul acesta este unul care merită să fie parcurs cu blândețe și grijă față de tine.
*Articol publicat și în Ziarul Lumina.