Această abilitate esențială: organizarea

Sunt o împătimită a organizării. Încă din adolescență aveam o agendă în care-mi treceam sarcinile de realizat zilnic și încercam să o respect pe cât posibil. Pot spune că organizarea mi-a făcut viața mai simplă, m-a disciplinat, m-a făcut mai perseverentă, ­mi-a dat o stare de bine. Acea infimă secreție de dopamină care-ți inundă corpul când bifezi un obiectiv poate face diferența între o zi comună și una reușită.

Mai mult decât orice, organizarea mi-a îmbunătățit calitatea vieții, mi-a crescut randamentul, încrederea în sine și eficiența. Fără exagerare, aș spune că sunt cea mai organizată persoană dintre cele pe care le cunosc.

Haine, cărți, finanțe, acte, fișiere pe computer, totul este aranjat cu sens, într-un loc anume, în ordine deplină. Și țin să specific că nu este vorba despre tulburare obsesiv-compulsivă, ci este pur și simplu convingerea trăită și experimentată a faptului că organizarea simplifică viaţa, elimină lucrurile inutile, și că astfel se atinge eficienţa, în sensul că şti în orice moment unde se află un lucru, document sau fișier.

Să nu se înțeleagă că viziunea mea asupra lumii este una strict mecanicistă, descrisă în termeni de utilitate, productivitate și eficiență, ci vreau să prezint un instrument care-ți face viața mai bună, mult mai bună, indiferent că vrei să călătorești toată viața sau vrei să fii cel mai productiv manager din companie.

O dinamică a vieţii

Organizarea nu înseamnă rigiditate sau lipsă de creativitate, ci este o dinamică continuă de testare și schimbare înspre o viață mai bună. Nu cred că poți avea o viață bună în acest secol fără abilități de organizare.

La o primă vedere, pare că nu mai este loc de spontaneitate într-o viață organizată, nimic mai fals. În fapt, creativitatea și spontaneitatea își fac loc mult mai ușor într-o minte perseverentă și disciplinată sau ceea ce spunea Pablo Picasso: „inspirația există, doar că ea trebuie să te găsească muncind”.

Am întâlnit în munca mea din cabinetul de psihologie, dar și în afara lui, oameni extrem de inteligenți, plini de potențial, dar un dezastru atunci când venea vorba de viața personală, şi asta doar pentru că erau foarte dezorganizați.

Astfel, am descoperit că nu există o corelație directă între inteligență și capacitatea de a-ți organiza sarcinile, ci este o abilitate care se învață și pe care o exersezi de-a lungul întregii vieți.

Am început din adolescență să citesc despre organizare, pe atunci Daniel Zărnescu publicase cartea „Esența eficienței”, pe care am devorat-o și pe care o recomand.

Noi ne schimbăm, viața noastră se schimbă, provocările se modifică, iar relația noastră cu organizarea este într-o continuă dinamică.

Desigur, poți începe sau continua cu Marie Kondo, această expertă în organizare, a cărei audiență e pe măsură și ale cărei sugestii și stil de organizare aproape că au definit o generație.

Costurile dezorganizării

Ai în permanență senzația că viața ți se scurge printre mâini și nu ai control. Desigur, viața este mereu imprevizibilă, apar noi sarcini, planurile se schimbă destul de ușor, însă există un fir roșu al zilei – ai notate datele-limită, programările importante.

Costurile relaționale ale dezorganizării sunt imense. Aș vrea să pot descrie ce înseamnă să ai un prieten dezorganizat, care uită de întâlnirile voastre sau un partener a cărui viață este un haos. Cu siguranță, însă, fiecare dintre noi avem experiențe de acest tip și știu câtă frustrare produc, mai ales pe termen lung: certuri, neînțelegeri, conflicte. Toate acestea pot fi evitate dacă ești o idee mai organizat, deși nu vreau să subestimez importanța abilităților de comunicare sau cele de gestionare a conflictelor.

Un instrument simplu și eficient în organizare este agenda. O simplă agendă poate să-ți schimbe viața. Sau un calendar pe o platformă online, pe care să-l accesezi atunci când vrei să-ți notezi ceva sau să-ți modifici programul. Nu pot sublinia îndeajuns importanța rutinelor în viața noastră: creierul are nevoie de rutine, de predictibilitate.

Exteriorul nostru reflectă interiorul

Cum îți arată casa?

Știi în fiecare moment ce poți lua și de unde?

Îți triezi obiectele și hainele, pentru a dona sau arunca ce nu mai folosești?

Eu am o regulă, pentru a nu-mi deveni spațiul în care locuiesc un depozit în care nu mai găsesc nimic: de fiecare dată când îmi cumpăr o carte, scot una din bibliotecă și o donez sau o fac cadou unui prieten.

De fiecare dată când îmi cumpăr o haină, dau alta. Sunt multe organizații și centre, grupuri pe rețelele de socializare unde poți dona sau vinde ce nu mai folosești, dacă este în stare bună, desigur.

Când nimic nu se leagă în exteriorul tău, poţi începe prin a controla ceea ce se află în spațiul tău, în imediata apropiere – casa ta.

O minte ordonată se reflectă în spațiul de viață, în modul în care-ți gestionezi aspectele mărunte și complexe ale vieții.

Începe de undeva, dar începe și lucrurile își vor găsi albia pentru a se dezvolta.

Sustenabilitate și grija față de planetă

Planeta este un spațiu cu resurse finite, deși știm acest fapt, trece pe lângă noi, iar această goană consumeristă are consecințe devastatoare asupra florei, faunei şi a sănătății noastre. Definește-ți nevoile și gândește-te că pe lângă tine se mai află aproximativ opt miliarde de oameni, care au cel puțin la fel de multe nevoi ca tine, prin urmare este indicat să fii înțelept în modul în care consumi.

Din păcate, consecințele climatice ale societății de consum se fac simțite și în generația noastră, dar se vor simți mai ales în generațiile viitoare. Este necesar să ne gândim și la acest aspect, mai ales că planeta este spațiul vieții, locul în care ne trăim viața. De aceea, grija față de planetă nu mai este o opțiune, dacă dorim ca și generațiile care vin după noi să aibă o viață bună.

Echilibru

Nu există soluții standard, aplicabile fiecărui om, ci trebuie ca să ne găsim individual calea spre o viață cu grijă față de mediul înconjurător. Dincolo de orice, e nevoie să ai grijă de tine, să fii preocupat activ pentru a-ți construi o viață bună, atât cât ține de tine, cu resursele pe care le ai.

Martin Seligman, părintele psihologiei pozitive, a dezvoltat acronimul PERMA, pe care îl redau mai jos, pentru că prezintă câţiva factori pentru o viață mai bună și aspectele pe care îi înglobează:

P – positive emotions (emoții pozitive);

E – engagement (angajament);

R – relationships (relații);

M – meaning (sens);

A – accomplishments (realizări).

Toate aceste componente contribuie la o viață împlinită și nici una dintre ele nu trebuie neglijată.

Poți dobândi echilibrul, dacă îți faci un minimum necesar de introspecție și ești autentic cu privire la care sunt nevoile tale reale, cum poți să-ți ordonezi și eficientizezi spațiul și cum poți trăi în echilibru cu tine.

Suntem împreună în provocările pe care le avem, dar și soluțiile le putem implementa tot împreună, ca să ne fie mai simplu și să fim mai motivați. 

*Articol publicat și în Ziarul Lumina.

Exit mobile version